In ultimii ani toata lumea scrie si se considera ca daca ai ceva ganduri in cap , merita sa le impartasesti lumii…Gresit!!!
Gandurile alea nu sunt intotdeauna bune sa fie impartasite. Vrem sa ne consideram fotografi pentru ca ne permitem un dslr…dar nu am auzit in viata noastra de diafragma, timp de expunere, sensibilitatea filmului si reguli de compozitie. Vrem sa fim cu totii scriitori: scriem carti de fictiune, poezii , numai pentru a ne publica gandurile si a primi aprobarea celorlalti . Ne dorim cu indarjire acceptul celorlalti si fara de el nu putem trai…
Era blogurilor: toti cu mic cu mare ne-am facut un blog…Va rog eu din suflet nu mai scrieti! Daca nu aveti ceva pertinent de spus celorlalti, mai bine iesiti in baruri, cluburi, la cumparaturi, uitati-va la televizor, dar lasati-ne in pace cu ineptiile voastre!
Am citit bloguri frumoase, bine scrise cu informatii adunate din lume, cu fotografii, cu recenzii de film, retete culinare, ganduri superbe, chiar si poezii bine scrise, citate celebre, pareri personale despre anumite subiecte, stiri, etc ( nu pot enumera toate categoriile).
Pe de alta parte am dat si peste bloguri jalnice care folosesc plagiatura ca pe un stilou…(Domnule Poenaru imi pare rau ca va folosesc inventia in acest context). Alearga dupa un like si un comentariu…(le-ar cumpara daca ar putea) de parca ar fi ultimul metrou de la miezul noptii…
Pornesc la drum cu gandul sa se umple de bani pentru ca lumea citeste ineptiile debitate de creierul lor si stiu sa faca diverse chestii de SEO incat sa urce pe motorul de cautare…
Revin din nou la Teoria formelor fara fond a lui Titu Maiorescu…
Dar printre cele mai jalnice lucruri: scrierea cu greseli de gramatica ( primeaza verbul : a fi si a placea-place), de ortografie. Evident injuraturile pe paragraf…
O sa zica lumea: eu de ce scriu? De ce blamez pe cei care au ceva de spus, bine -rau , e dreptul lor…
Pentru ca unii nu cunosc ce inseamna : a scrie!
-
Articole recente
Arhive
Cele mai bune posturi și pagini
Blogroll
Subscribe here
-
Alătură-te celorlalți 50 de abonați.
-
-
Numaratoarea zilelor
rusbianca 
Felicitari pentru post, se pare ca nu sunt singurul care gandeste asa ;)). Sunt multi care nu au ce cauta in blogosfera in arta fotografica sau a filmului, dar cum in Romania se accepta cam orice, ei reusesc sa se strecoare nestingheriti printre micile „crapaturi” ale societatii reusind astfel sa apara in fata celor care se pricep cat de cat sa faca ceva, iar mai apoi sa le rada in nas, spunandu-le ” sunt mai bun ca tine”
Multi reusesc pentru ca ii ajuta providenta sa ne rada in nas…dar calitatea se poate vedea cu ochiul liber;)
Mă regăsesc, în primul rând, la partea cu fotografia. Sunt sătul de puştani care au bani de un dSLR (de altfel bun pentru a face FOTOGRAFII şi nu POZE) şi n-au habar să-l manevreze cum trebuie, nu mai zic de noţiunile de bază ale „scrisului cu lumina”. Şi ştii ce e cel mai şi cel mai enervant? Că dacă le spui cu frumosul că trebuie să înveţe cum să lucreze, le dai sfaturi, încerci să-i aduci pe calea cea dreaptă … sar cu gura pe tine în genul „ce, bă, eşti tu mai tare ca mine?”. Şi evident că eu, antitalent şi ironic cum sunt, le arunc un „da bă, sunt, pentru că descopeream fotografia când tu încă aveai biberon”. Ce porc mi-s, eh?
Pe de altă parte, blogging-ul a devenit acum un fel de job, cel puţin din punctul de vedere al „social media”, un concept pe care nu-l înţeleg. Toţi vor blog-uri cu ranking în nu’ş ce listă, cu optimizare SEO şi trafic masiv, ca să poată face un ban. Majoritatea dintre ei nu ştiu să cumpere online un produs, dar sunt „social media connected, consulting wise”. Un fel de apă de ploaie şi mucava.
Pe sfârşit, te contrazic la partea cu gramatica. Din câte am observat eu, primează diferenţa dintre, spre exemplu, „membri” şi „membri”. I-ul acela e incredibil de greu de folosit pentru 99,9% dintre „bloggeri”. Plus că mulţi au nevoie de aranjarea în pagină a unui articol, în aşa fel încât lectura să decurgă înainte, nu un amalgam de idei aruncate una după alta fără ordine.
Oricum, ideea de bază e că nu ne obligă nimeni să citim ceea ce nu se poate citi. Dar ne putem exprima părerea despre ceea ce nu putem citi, graţie libertăţii de exprimare.
P.S. +1 pentru faza cu metroul de la miezul nopţii! Musai se aplică pe Feisbuc asta :))
Multumesc pentru interventie…eu nu-mi racesc gura de pomana la partea cu fotografia…desi eu fac fotografie pe film la inceput de cand eram mica cu aparatul lui tata rusesc, pe urma pe digital, facultatea in profil (modestia la purtator 🙂 ), dar ma abtin sa le zi ce si cum…ma irita insa goana dupa faima, bani si agramatii….E usor usor se vor plictisi 🙂 Doamne ajuta!
Nici eu nu prea o răcesc. Gura. Drept dovadă: http://sagittarius.iloveconstanta.ro/imagini-silentium/
Risti sa mergi pe identificari punctuale?
Risca sa fiu linsata online la un moment dat (bine ca lucrez pe SEO la job-ul stabil si o sa ma scot cumva) si sa fiu catalogata drept doamna invatatoare care pureca blogurile…Nu imi mea culpa pentru ca imi sar greselile in ochi.
Sa inteleg ca nu vrei sa-ti asum riscul unor exemple?
In ceea ce priveste scrierea corecta din punct de vedere gramatical sunt de acord.
Dar nu sunt de acord cu parerea ta privitor la cine ar trebui sa scrie si cine nu.
Vorbesti de calitate. Pai e simplu: orice pasare piere pe propria-i limba.
Adevarat…avem libertatea de exprimare cu totii, la fel cum exista si libertatea pentru critica 😉
Nu dau exemple pentru ca nu se ajunge nicaieri constructiv, dimpotriva…cat despre ultima zicala, sunt de acord 😉
NIci mie nu imi plac persoanele care nu scriu corect din punct de vedere gramatical. Unele persoane nu isi dau seama ca nu sunt facute pentru a scrie, dar acestea continua sa faca acest lucru. Cum ai spus si tu, fiecare este liber sa aleaga daca doreste sa scrie sau nu. Dar asta nu inseamna ca daca alege sa faca acest lucru, va iesi ceva de calitate de pe urma sa. Vor fi doar niste cuvinte aruncate pe net si lasate acolo.
Ai dreptate!
-orice padure isi are uscaturile ei, indiferent din ce zona ar fi acea padure!
Bloggingul prin definite este un spatiu personal, trebuind tratat ca atare, mai exact, iti place un blog, clar il citesti in continuare, insa daca nu-ti place, esti obligat sa mergi mai departe, neavand nici un sens sa ramai pe acel blog!
Din cate am inteles, critica ta se indreapta spre acea parte a bloggingului in care blogul inceteaza sa mai fie folosit ca spatiu personal si se incearca transformarea lui in ”formator de opinie”……si sunt de acord cu aceasta critica, in masura in care au fost analizate toate aspectele!
Cat despre bani din blogging, asta este o iluzie! Da, este o iluzie, pentru ca banii in blogging se numara la nivel de centi, iar cine vrea sa faca cu adevarat bani, va proceda dupa exact metodele jurnalistilor, fie prin participarea la diferite evenimente unde pot capata ceva atentie din partea ”cuiva” , fie prin scrierea de advertoriale, insa aici sunt foarte putini aceia capabili ”sa vanda un produs”! Ar mai fi romanescul ”pupincurism”, adica din momentul in care …cineva…are un blog, sa mearga in acele locuri unde regulile ce sunt scrise sunt interpretate fiecare in mod diferit, adica politicul!
SEO? permite-mi sa am dubii, pentru ca din cate am vazut , cam 99,9% din bloggeri nu stiu sa optimizeze un site pentru un anumit motor de cautare! Si apoi, daca-l optimizeaza, nu vor obtine nimic mai mult decat un pagerank 4, maxim 5, dar asta temporar, pentru ca inginerii motoarelor de cautare updateaza non.stop definitiile de indexare! Insa mult mai important, pagerankul nu ajuta chiar atat de mult, de fapt nici nu inseamna chiar atat de mult, desi in principiu ar fi trebuit sa arate gradul de expunere in web!
Ai deschis un topic interesant, s-au mai scris articole pe aceasta tema, discutiile pornite deschizand adevarate controverse!
Multumesc pentru comentariu…sa ia aminte cei care citesc ca nu s-au scris prostii aici 🙂
pai, cam toti au ajuns sa fie numiti bloggeri..si ma simt dezamagita deja de acest cuvant.
sunt de parere ca oricine are dreptul de a scrie, din moment ce blogosfera a ajuns in halu asta!
blog inseamna jurnal (online), asa ca nu inteleg de ce nu ar avea oricine dreptul de a scrie?
Sunt denumiti generi bloggeri si cei care plagiaza si cei care imi povestesc ce au vazut la tv sau incearca sa-mi vanda ceva sau cei care injura…. In ce priveste blogul in sine…nu cred ca trebuie sa fie un jurnal…acel document e personal , iar trairile povestite celorlalti sunt ok doar pana la un punct. Poate am inteles eu gresit definitia jurnalului….
Nu jurnal, in sensul acela de intim.
Fiecare are o viziune diferita pentru ceea ce inseamna un blog.
Recenzii de film, retete culinare, fotografie…? uite, la mine’n conceptie, nu, asta nu e blog, la fel nici cele care au stiri, mondenitati si porcarii de genu.
Oricine are dreptul de a scrie, si la fel si drept de a fi numit blogger, din moment ce orice ‘juranlist’ (fara clase) este catalogat asa, doar pentru ca face reclame, si batjocoreste pe altii.
Asa cum tu vrei ca altu sa nu scrie, din moment ce nu scrie cum ti-ar place tie, asa vrea si ala, si alalalt, si celalalt. si tot asa. Am ramane fara bloguri.
A scrie? multii nu cunosc ce inseamna a scrie? tu cunosti?:)
no offence:)
Nu am nimic publicat…dar am ceva premii la concursuri nationale…si m-am specializat pe scenarii de film si film in general…am considerat ca stiu sa scriu dupa ce mi s-a apreciat munca, nu inainte.
E adevarat fiecare vede blogul diferit. Eu mi-am expus parerea, tu la fel si fiecare la fel. Nu m-am legat de blogul nimanui in particular si nici nu o s-o fac. Dar pot sa spun ce nu imi place…iar parerea mea o impartasesec si altii, la fel cum si parerea ta e impartasita de altii.
Raspunsurile primite in care e vizata direct persoana mea sunt singurele ofensatoare 😉
Să înţeleg că un i în minus sau în plus, o cratimă uitată sau pusă aiurea sânt greşeli capitale ?
Dar scrierea pe un blog în limba română, FĂRĂ DIACRITICE cum vi se pare ?
Incercaţi să şi citiţi fără diacritice să vedeţi cât de româneşte sună …
Sunt de acord…trebuie introduse si diacriticile…dar asta nu ne scuza de la greseli gramaticale;)
păi da … dar poţi sa ai două greşeli gramaticale pe pagină – pentru care eşti făcut zob dar în schimb pentru că n-ai folosit 100 de diacritice nu zice nimeni nimic .
Eu pot sa spun despre articolul tău că ar fi interesant daca s-ar şi putea citi … aşa fără diacritice nu prea sună romaneşte chiar dacă are substanţă şi conţinut.
P.S.
Nu lua prea personal observţiile mele.
Nu le iau personal si sunt de acord Domnul Dalea…eu sincer nu m-am gandit la acest aspect pana acum, dar o sa-l iau in considerare…cat despre oamenii obositi, ei sunt disculpati din start…stiu sa scrie , doar ca Mosul Ene le da tarcoale…oricum cei vizati se simt si nu prea 😉
TROLL: da, cratimele puse aiurea DIN NECUNOŞTINŢĂ şi un „i” în minus sau în plus, din acelaşi motiv, „sÂnt” greşeli capitale de scriere … !
Cred ca nu o sa mai ating subiectul asta pentru ca gramatica este ceva ce tine de scoala generala, trebuie sa fie cu noi mereu, orice patos al scrierii ne cuprinde, iti intra in reflex(in conditii normale, fara oboseala, etc) si se pare ca oamenii nu inteleg asta…
p.s. Chiar in raspunsurile la acest articol am primit comentarii cu greseli;)
p.p.s. Ce-i prea mult , nu-i sanatos
Pingback: Imagini. Silentium! | bLog de constănţean 101%. Punct.
🙂 Perfect!
In ultima vreme am inceput sa fiu in totalitate de acord cu asta. Bloggerul trebuie sa se mai gandeasca si pe cine ar putea interesa ceea ce scrie el, daca ar interesa pe cineva, inainte de a publica respectivul articol.
Sunt de acord , pentru ca pana la urma bloggerul este un alt gen de scriitor…(cel de calitate)
Bloggerul scrie pentru el.
Jurnalistul scrie pentru altii:)
Pe undeva ai dreptate…dar cred ca pe jumatate…blogul e mult mai personal decat un articol scris de un jurnalist…cu toate acestea adesea e citit de mai multi oameni decat un jurnalist…vrem nu vrem, blogul este ceva public: chiar daca uneori se apropie de jurnal, influenteaza intr-o oarecare masura pe ceilalti…adevarul e undeva la mijloc, ca intotdeauna 😉
Fiecare scrie ce vrea pe blogul lui. Daca tie nu iti place ce scrie x sau y atunci nu mai urmari acel blog.Nu cred ca scrie undeva ca e lege sa scriem doar ce le place altora sau ca nu putem sa scriem aberatii de 2 lei.Fiecare scrie ce il taie capul,ai vrea sa scrii un articol cu ce e voie si ce nu e voie sa scrii pe un blog?
P.S. : intradevar la cei care nu scriu gramatical corect sau care tanjesc dupa comentarii ai dreptate.
Ai dreptate! Pe cât de important e dreptul la cuvânt, pe atât de prețios e dreptul la tăcere!
Eu una cred ca trebuie sa scriem daca vrem. O cratima uitata sau ceva in genu’ hai ca ar fi o greseala. Dar nu ar trebui sa judecati pentru diacritice. Creierul nostru citeste cum trebuie indiferent daca textu-i scris cu diacritice sau fara.
Omul nu se judeca dupa diacritice, ci dupa gandirea si curajul de a scrie. Eu de exemplu scriu uneori foarte porcos. Ca asa vreau eu sa scriu. Asta nu inseamna ca trebuie sa aruncati cu pietre in mine, corect?
Nimeni nu arunca cu piatra in nimeni;) Fiecare isi spune parerea…avem dreptul sa scriem ce dorim, dar mi-ar placea sa vad blogul ca pe un anumit tip de scriere…din pacate pentru mine blogul e mult mai vast, cu o foarte mare libertate si pentru plagiatori, agramati si pentru cei care nu au ce face( si aici ma refer la cei care nu stiu sa scrie , nu ca se grabesc, sunt obositi, etc) decat mi-ar si dorit eu …si prin articolul meu am ridicat o polemica se pare( nu e unicul pe tema asta). Iar datoria fata de limba romana…o plateste fiecare cum crede de cuviinta…:)
Eu una mi-am facut blogul ca m-am saturat sa scriu pe foi. Si am inceput usor usor sa ma dau pe brazda. Si tot scriu ce vreau eu si tot e bine.
Foarte bine :), fiecare dintre noi scrie pentru alt motiv.
Foarte punctata postarea si interesante comentariile.
Multumesc….putin cam dura…dar asta imi este stilul…exista dreptul la opinie pentru toti!
Pingback: Scriem mult si prost! | rusbianca | BunDeCitit.ro
În limba română există diacritice. Mă bucur că le folosești atunci când critici. 🙂
Este un articol mai vechi, ulterior dupa acesta, am trecut si eu la diactrice.
Într-o mare măsură e loc pentru toată lumea iar conform logicii tale ar trebui să-ţi schimbi ,,rubrica” Fotografie în Pozetărie.
Este loc pentru toata lumea, dar as prefera sa primeze calitatea nu cantitatrea. Cat despre rubrica mea cu fotografia, sunt si fotografii facute de fotografi mie, fie facute de mine pentru facultatea de Regie-film, admitere..nu vad pozetaria …
Acum vreo două săptămâni am scris un articol despre cei care nu fac decât copy/paste şi m-am ales cu o droaie de înjurături… Sunt de acord cu tine!
Dupa cum vezi articolul e putin mai vechi si l-am reimpartit pe web, mi-am luat scatoalce si la prima postare, si acum iau. M-am obisnuit 🙂
Doamne, ce îmi plac mie sfaturile astea. Nu scrieți, nu pictați, nu pozați, nu postați, nu sculptați, astea sunt lucruri de făcut doar de specialiști, de noi, o mână de oameni cu talent și capacități intra și extra senzoriale, cu pregătire în domeniu și un vraf de diplome. Ce, oricine poa’ să facă așa, tam-nesam, operații pe creier, să proiecteze virusuri și bombe atomice, să conducă statul pe culmile gloriei? Da, sunt total de acord.
Eu zic sa fie democratie : scrieti in continuare ca sa fiti criticati in continuare, si , cine stie, cum critica este uneori condeiul evolutiei , poate , poate se produce transformarea.
Tu, dar ţie ţi-a spus cineva că faci exces de puncte de suspensie?
Hai să vedem dacă ştii dovedi şi niscai modestie, pe lângă mânia cu care înfierezi proastele practici artistice.
Da, folosesc multe puncte de suspensie, imi plac, dau loc gandirii…pe de alta parte chestia asta nu are legatura cu subiectul in cauza
Mă apucasem să scriu un comentariu kilometric ca răspuns, da’ cred că e mai util să fac direct articol. Stay tuned.
Şi cine vă opreşte să faceţi şi voi diverse chestii SEO? Problema-i că lumea priveşte Google într-un mod pasiv, ca pe un fel de tătic responsabil cu a-i lua de mână şi a-i promova în lume pe baza calităţii pe care o au în mod nemijlocit. Poate că ar fi mai bine să te raportezi la Google ca la o afacere. În viaţă or să aibă bani nu minţile strălucite ci cei care ştiu să se descurce. Eventual minţile strălucite vor lucra pentru ei.
Nu sunt de acord. Nu toată lumea are talent dar scrisul poate fi o cale de autoperfecţionare, de elevare. Mai cauţi în dex un cuvânt, mai citeşti o recenzie, îţi mai rafinezi şi tu preocupările cu timpul. Ceea ce e greşit e să te dai expert când nu eşti. Dar atât timp cât nu ai pretenţii de superioritate şi nu eşti arogant, nu văd nici o problemă în faptul că scrii, chiar dacă o faci cu greşeli. Nu obligă nimeni pe nimeni să-ţi citească blogul. Ce-ar fi să nu mai primim la şcoală decât elevi de nota 10?
Subscriu la îndemnul de a folosi diacritice. După ce o să te obişnuieşti cu ele o să-ţi placă.
Da , multumesc, folosesc diacriticele acum, dupa ce am scris postul respectiv.
Nu toate lumea are talent la scris. Si poate am fost pre vehementa. Dar ma gandec ca fiecare dintre noi se pricepe la ceva si ar trebuie sa se ocupa de asta. Daca doresc sa scrie, foarte bine, toti invatam sa scriem, articol dupa articol. Doar ma in momentul in care am scris articolul m-au deranjat foarte mult cativa, si nu putini, care dau copy si paste fara sa aduca nimic nou, sau pur si simplu comenteaza ce se intampla la televizor, fara a-si spune parerea, un fel de translator. Cel mai rau insa ma supara greselile, cu alea nu sunt de acord sub nici o forma. Ca mai uiti cate o litera ok, dar unele chestii din scoala , merg deja din inertie, se stiu pe de rost.
Probabil opinia mea lezeaza in acelasi mod cu si eu am fost lezata, sau poate mai mult. Este doar o parere, ca oricare alta.
Dar în comentarii încă nu le foloseşti… 😛
Opinia mea este următoarea: contează foarte mult atitudinea celui care scrie. Altfel, repet, este ca şi cum ai interzice elevilor de nota 5 să facă şcoală, în loc să-i aduci (ca profesor) la nivel de 7 sau 8. Ce putem critica este calitatea articolelor dar dacă omul ăla nu are pretenţia că scrie capadopore atunci este cam peste mână să-l trimiţi acasă. Nimeni nu te opreşte să fredonezi în baie melodii, chiar dacă nu ai voce.
In comentarii nici nu o sa le folosesc vreodata din pacate, nu ma pot obisnui, mai ales ca aprob si scriu comentarii de pe orice suport, telefon, iphone, la munca, unde totul e in spaniola si ma misc repede. In fine, nu o sa le folosesc.
Daca omul nu vrea sa scrie capodopere este problema lui. Oricum eu nu pot trimite pe nimeni acasa. :), dar pot spune ce imi place si ce nu, asa cum fac toti. Oricum, de cand am scris articolul acesta, sunt mai selectiva cu ce citesc si incerc sa nu ma enervez din orice 😉
Ai pus gresit problema. Un blog nu este un ziar. Este ceva personal. Pe de alta parte nu citi ce nu iti place.
Mai bine canalizeaza energia pe pastrarea autorului initial al unui articol in focusul motoarelor de cautare. Daca in momentul de fata iau 75% din acest articol, am toate sansele sa fiu creditat de Google ca autorul articolului, si, normal, iau si vizitele din cautare. Iar tu nu imi poti face nimic. Daca precizez undeva pierdut sursa, este absolut legal sa copiez si sute de pagini din romanele tale nescrise. Mai putin poezii, fotografii si melodii. Acolo este altceva.
Dar sa revin. Atata timp cat noi mergem dupa Google, si nu el dup noi, nu avem decat de pierdut. El stie sa imi zica ce am cautat si cand si nu stie sa aleaga dintre doua texte care este cel original? Sa fim seriosi. De asta suntem fraieri si ne legam unii de altii. In loc sa luptam impreuna.
Dar asta este tema de forum deja.
Corect, blogul nu e ziar si asta nu scuza sub nici o forma greselile de gramatica sau de ortografie si punctuatie. Nu sunt de acord ca scriu pentru Google. Eu lucrez pe SEO, si daca as fi facut SEO blogului, acum as fi fost in primele pozitii. Mi se pare ca traficul facut prin SEO este inselarea cititorului. Inteleg daca ai o companie si vinzi un produs, dar nu un blog.
Cat despre preluarea paginilor scrise de altcineva nescrise tot plagiat e, indiferent ca sunt sau nu publicate.
Dar ce înseamnă SEO în accepţiunea ta? După mine SEO înseamnă o transparenţă cât mai mare faţă de motorul de căutare astfel încât el să ştie exact ce conţine articolul tău, care e subiectul principal şi temele pe care le tratează, pentru ce şi cine este el relevant. Restul de şmecherii care să urce PR-ul, schimburile artificiale de linkuri, densitatea de cuvinte cheie etc sunt tâmpenii care pe termen lung au efecte nefaste şi care proliferează doar datorită imaturităţii internetului de azi. Zici că tu în aşa ceva lucrezi? 🙂
SEO este foarte frumos definit în articolul vechi dar actual Why Content is King.
Da, lucrez pentru o companie spaniola si clientii nostri toti sunt straini. Ce inseamna SEO? Iau definitia din dictionar. Transparenta de care vorbesti pentru motorul de cautare cred ca vine de la sine, pentru ca asta e scopul, sa scrii continut original zilnic, sau cat mai des posibil. Cat despre celelalte modalitati de a face SEO, depinde de ce promovezi. Daca e un blog personal si vrei sa fii citit neaparat ok, daca e un blog care promoveaza anumite produse , servicii sau valori, informatii, da cred ca merita facut SEO.
Treaba e relativa. Multumesc pentru link.
Fiecare face cum crede. Eu nu am dorit să dau lecții nimănui despre cum se face aia sau ailaltă. Nu am socotit că am păreri atât de deștepte că trebuie să le spun tuturor. Am preferat să las literatura să vorbească pentru mine.
Este o modalitate excelenta si asta. Evident si in cazul meu se vor simti doar anumite persoane, sau nimeni. Nici nu are importanta, cum ziceam ca raspuns la alt comentariu, este parerea mea si asta nu inseamna ca eu scriu extraordinar, chiar daca am ceva experienta si recunoastere. Nu inseamna nimic cand te pui sa scrii in fata unui articol zilnic.
1. Vehemenţă. Păcat că te laşi furată de vehemenţă. Ai o valoare a ta intrinsecă. Crezi că o poţi creşte punând-o alături de non-valori? Da, potrivit studiilor de la ATF, ştii ce e contrastul. Totuşi, mai gândeşte-te dacă contrastul între o mediocritate şi o nulitate, creşte valoarea mediocrităţii în vreun fel. Ideea e să TE dezvolţi. Ori a te compara cu ce este sub tine…
2. Google, SEO. Fără să lucrez pentru o companie spaniolă/americană/japoneză, germană/etc., ci pentru propriile mele situri, mă pricep binişor la SEO, de vreme ce am undeva între 25 şi 60% trafic de pe motoarele de căutare. Mă pricep binişor să fac şi trafic pe un blog. Dar una e să faci trafic pentru că eşti citit şi alta pentru că fentezi motoarele de căutare, în mod genial. Pentru că, hai să fim serioşi, SEO înseamnă de fapt „cum să păcăleşti motorul de căutare şi să falimentezi concurenţa”. Aşa s-a ajuns la articolele incriminate de tine: Scriind pentru motoarele de căutare! Şi am ceva experienţă în domeniu. Poţi verifica. Cuvintele pe care m-a interesat să fiu NO 1, chiar sunt: Proiectul ZENLA, ZENLA Project, Şerban Stănescu, sserbanro. Mai sunt şi altele. De pildă cartea mea, „Autodezvoltare, Ocultism, Extrasenzorial”. Pagina 1 SERP, e toată a mea. Poate unele rezultate dau în bălării, dar mai sunt şi alte situri care au preluat cartea, de pildă şi la acelea se ocupă altcineva de actualizări, etc.
3. .Practica.. Ca să ai bloguri bune, trebuie să ai mulţi bloggeri care să interacţioneze. Dacă la Cannes ai participa doar tu, sigur ai lua trofeul. Aşa că, e bine că participă mai mulţi, ca să avem de unde alege. Cât priveşte evoluţia fiecărui blogger, rămâne de văzut, de demonstrat.
Dacă la Miss World ar participa Paris Hilton, ar lua trofeul la sigur. Mare noroc că sunt o mulţime de frumoase care se bat pe asta, că ne mai alegeam cu o mostră de Miss… fabricată în laboratoarele Media, Kodak & Adobe CSx… 😉 …Sau Fuji, nah, că e mai ieftin şi se poartă tot mai mult. 🙂
4. .Mea culpa. Şi eu am fost vehement. Trecem toţi prin asta, mai ales când avem aripi mari şi vin unii şi ni le ciupilesc cu sadism, zi de zi, apoi le taie câte puţin, aşa, cât să împiedice creşterea şi vindecarea şi să asigure dispariţia lor lentă şi de aici, agonia înaripatului. Dacă acesta este cazul, e mai interesant să povesteşti despre asta. Poate că se găseşte cineva care are leac pentru sadicul în cauză. Mai ştii? Dar eu am descoperit că în 99,99% din cazuri, sadicul e chiar înaripartul. Dar trebuie mult curaj să accepţi că eşti cel mai mare duşman al tău. Şi după aceea abia, vine greul cel mare: . să înveţi să fii prietenul tău cel mai bun.. Când reuşeşti asta, se vede în exterior. Aşa încât, reclama (SEO bunăoară…) devine mai puţin necesară…
Mi-a placut foarte mult comentariul dumneavoasta. In totalitate. Nu o sa stau sa disec fiecare cuvant dar cred ca mi-ati dat sfaturi bune. Sper sa tin cont de ele. Multumesc!
Cat de bine ai exprimat aici nemultumirea mai multor oameni! Din pacate observatiile tale sunt perfect juste…
Iar treaba cu verbul „a fi” ma scoate din sarite. De parca ar fi atat de greu sa dea un search sa vada cum se conjuga.
A placea-place stiu ca e ok acum (DOOM), insa mai e unul: „Scri bine, papusa!” …. 😀
Parerile sunt impartite 🙂 Multumesc.
Pingback: Exemple de urmat, sui generis. | bLog de constănţean 101%. Punct.