Patologiile excesului

„Patologiile excesului” de Marc Valleur şi Jean-Claude Matysiak este o carte foarte uşor de înţeles, chiar dacă nu aveţi nici o legătură cu terapia şi psihologia.
Cartea vorbeşte de cele 4 mari categorii de adicţii: sex, alcool, droguri,jocuri, cu precizarea că există şi alte dependenţe care se menţionează, dar acestea nu sunt dezbătute. Se prezintă cazuri concrete la fiecare adicţie în parte, oameni care au trecut prin aceste probleme, unii care s-au vindecat, alţii care încă se luptă cu ele şi alţii care au cedat ulterior. Aceste cazuri sunt studiate din punctul de vedere al terapeutului, precum şi modalităţile optime de vindecare, de revenire la normal, la o viaţă în care dependenţa aceasta este în cel mai rău caz doar un viciu, care nu mai este dus la extrem.
Excesele sunt de mai multe forme şi limita între un viciu şi o dependenţă este foarte subţire, mai labilă decât ne-am putea imagina vreodată. Nu există o dependenţă mai uşoară decât alta şi totul ne este dezvăluit la nivel personal pe fiecare pacient în parte, evoluţia lui în cadrul familiei şi societăţii.
Este o carte excelentă pentru a înţelege cât de uşor ar fi să decădem o mare parte dintre noi, de la un pahar de băutură, sau o pasiune pentru un om, joc etc la o adevărată dependenţă. Celelalte dependenţe precum televizorul, internetul, mâncarea etc. sunt la fel de nocive ca cele de mai sus.
Cartea a apărut la editura Nemira în 2008, se poate cumpăra atât din librării cât şi online. Autorii sunt: Directorul Centrului medical Marmottan din Paris, respectiv Şeful Secţiei de adictologiei a spitalului din Villenueve-Saint-Georges din regiunea Val-de-Marne. Au scos şi alte cărţi pe acelaşi subiect 1992-2006.

Anunțuri

Despre rusbianca

Regizor de film
Acest articol a fost publicat în Biblioteca și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Patologiile excesului

  1. Pingback: Patologiile excesului | rusbianca | BunDeCitit.ro

  2. boemul zice:

    hm, nu știam că există și dependența de sex 🙂 (cel puțin văzut ca viciu)

  3. Ciprian Bojan zice:

    Există o patologie a excesului și una a lipsei, din moment ce ne-am confruntat la un moment dat cu vreun exces sau viciu.. Adică sevrajul, care e la fel de periculos și în cazul dependenței de TV, net, jocuri online…

  4. sserbanro zice:

    Toate lucrurile importante, costă! De ce se vinde o astfel de carte?
    Şi dacă aceste adevăruri, importante pentru societate, sunt simple manipulări făcute de profesionişti ai psyche-cracking? Doar tot ei sunt cei invitaţi atunci când trebuie făcut un interogatoriu unui om integru, de către forţele de rerpresiune!
    Ce încredere pot avea într-un om al sistemului, care simulează dezvăluirea unor „adevăruri majore”? Deţinem noi cheia interpretării corecte a informaţiilor? Deţinem noi posibilitatea de a verifica gradul de adevăr şi conţinutul de manipulare? Sunt prezentate în carte CAUZELE REALE şi metodele prin care un om obişnuit poate să revină la starera de normalitate?
    Personal, îl admir pe Gustave Le Bon. El prezintă fapte verificabile şi face conexiuni logice, bazate pe argumente de bun simţ. Tot ce este fabricat în laborator, are iz de „monopol de stat”… Să se fi schimbat oare principiile de guvernare ale statului, de la forţă brută şi arbitrariu la deschidere şi cooperare, sau e un alt simulacru de libertate, menit să anestezieze conştiinţele prea treze?
    Atunci când alt om afirmă că ştie mai bine ca mine ce e bine pentru mine, deja am dubii în ce îl priveşte, în privinţa intenţiilor sale reale. Ori, principala preocupare a psihologilor, e să ştie mai bine decât pacienţii lor, ce e bine pentru pacienţi… Lanţul slăbiciunilor?
    Dacă ar fi fost altfel, psihologii s-ar fi ocupat în primul rând de descoperirea talentelor!
    Caută pe net „descoperirea talentelor” şi vezi cam câţi psihologi se implică realmente de dezvoltarea individului. La penitenciare, psihologii sunt ca albinele. Să înţeleg că acolo e „mierea” de care au nevoie?

    • rusbianca zice:

      Am cunoscut psihologi si am stat de vorba cu ei. Am citit si carti de psihologie, si nu din astea care se vand prin librarii cu scopul sa citeasca omul ceva.
      Ma intereseaza domeniul si ma fascineaza de exemplu Jung. Imi place sa descopar cate se pot face pentru om prin analiza si cum functioneaza creierul uman , cat de imprevizibil este omul. Dar cel mai mult ma intereseaza in masura in care ma ajuta la un moment dat pe mine, sau pe altii, sa inteleg mai multe despre ceilalti, de ce reactioneaza asa sau altfel, sa comunic cu ei. Nu stiu in ce masura ei ne „conduc”. Am prieteni iesiti de pe bancile scolilor de psihologie, si curios sunt cei care dau cele mai putin sfaturi, pentru ca stau si asculta ce spui. Pentru mine asta este o mare calitate.

      • Foarte adevărat. Cei mai mulți oameni nu se duc la psiholog pentru a primi sfaturi ci în primul rând pentru a fi ascultați. E firesc pentru oameni să își dorească un strop de atenție în plus, într-o epocă în care totul merge ”cu viteza luminii”…
        De altfel, foarte inspirat titlul cărții, ”Patologiile excesului” – după zicala ”ce-i prea mult (chiar și din ce-i bun) strică”

  5. Pingback: Leapsa.. ca la carte – Cris Mary

  6. Aniela Deby zice:

    Interesanta carte…!:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s