Simpatică

Nici frumoasă, nici extraordinară, nici fandosită, nici inteligentă, doar simpatică. Pregătită mereu pentru orice, mai puţin pentru durere, pentru că nimeni şi nimic nu este pregătit pentru ce se va întâmpla, asta este Fericirea.
Oamenii sunt întotdeauna gata să iubească, să fie veseli, să petreacă şi în general să fie fericiţi, dar niciodată nu se antrenează pentru părţile triste ale vieţii, pentru că sunt inevitabile şi tolerate ca un alt element prin care trebuie să treacă pentru a reveni la starea primordială de bine.
Fericirea nu este extremă, deşi poate da această senzaţie, pentru că te cuprinde într-o euforie şi te duce departe, spre meleaguri unde totul este posibil şi realitatea nu există.
Cred că de fapt sentimentul de bine este cel de început, când situaţia sau persoana îţi par simpatice şi te îndrepţi fără să faci vreun efort înspre ele.
Într-un mod sau altul te atrag fără să te inunde şi să-ţi fure din avânt, ci dimpotrivă, îţi dau energie. Sunt ca un magnet.
Nu eşti hipnotizat pentru că mergi cu bună ştiinţă, nu te forţează nimeni, nu-ţi faci mari speranţe, pentru că încă nu te-a prins în vâltoarea ei.
De ce ne raportăm la fericire, indiferent de orice vorbim: familie, muncă, iubire, bani, reuşite, evoluţie umană la orice nivel? Ăsta e scopul nostru în viaţă?
Omul vrea să se simtă realizat şi dacă se poate să fie fericit cât mai mult este mulţumit, pe principiul să fie bine ca să nu fie rău, nu?
Fericirea e simpatică pentru că nu are alternativă şi orice alt atribut o depăşeşte.

Anunțuri

Despre rusbianca

Regizor de film
Acest articol a fost publicat în Vorbe și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Simpatică

  1. Stefania zice:

    Foarte adevarat spui, Bianca. Absolut de acord. O zi frumoasa iti doresc! 🙂

  2. crismaryblog zice:

    Foarte frumos post si ai dreptate Bianca, niciodata nu ne pregatim sa facem fata lucrurilor rele. Cat despre fericire ..poate o raportam la tot ce tine de noi pentru ca este starea care exprima gradul maxim de implinire. Acum la ultima plecare si dupa ce am aflat vestile bune stateam in aeroport la o masuta mica la Starbucks cu o cafea in fata si am simtit o stare de bine pentru ca mi-am dat seama ca am ajuns unde mi-am dorit si am ce imi doresc.. dar nu era fericire starea aia ..era liniste.. o liniste minunata ..

  3. Pingback: Simpatică | rusbianca | BunDeCitit.ro

  4. Ciprian Bojan zice:

    Adică, după opinia ta, fericirea nu este ceva suprem ci doar o stare mai mult iluzorie sau una de spirit? Asta am înțeles eu că ziceai în articol, dacă nu e așa, fă bine și mă corectează! 🙂

    • rusbianca zice:

      Nu e starea suprema, aia deja dupa mine e extaz, beatitudine si are alte conotatii. Dupa parerea mea, fericirea e o stare de spirit de inceput de ceva frumos, cand deja esti in miezul situatiei se modifica starea si se implica mai multe. Acum, poate oricine sa vina sa ma contrazica, da sa vina cu argumentele la purtator :))

      • Ciprian Bojan zice:

        Io nu te contraziceam, doar ziceam că e un punct de vedere interesant, bazat probabil pe o experiență proprie. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s