Te simt de la o poștă

Sunt dezagreabil de naturală, pentru a îndepărta orice muscă nepoftită de la ospăţ şi indecent de controlată.
Dacă lucrurile s-ar întâmpla exact cum aş vrea eu, ce rost aş mai avea eu pe lume? Să stau şi să privesc?
Atâta timp cât deţin controlul, pot să dorm noaptea şi să visez ce vreau, pentru că am soluţia şi dacă nu, cu siguranţă o s-o găsesc.

Dacă în schimb intri încălţat în casa mea, nu observi nici pentru o secundă că am încercat să fiu dezagreabilă şi vezi doar ce vrei, m-am chinuit degeaba, iar tu eşti un jucător neonest.
Fiecare îşi ţine cărţile în mânecă, ca pe o logică învăţată din naştere dar nu trebuie să le arunce pofticios în faţa celuilalt gata să-l facă praf în orice secundă, doar pentru că poate.

Văd şi ştiu că lupţi împotriva firii, fă-o până la capăt, nu te agăţa de mine să faci o pauză.
Eu aşa am ales pentru că ştiu ce e mai bine pentru mine şi din păcate instinctul de conservare sta în picioare, dar îl poţi ameţi din când în când.

Sunt cum sunt, vulcanul erupe la un moment dat, dacă condiţiile sunt prielnice… sau… pur şi simplu într-o zi, se satură de aşteptat. Nu există nici o logică, oricâte explicaţii ştiinţifice ar încerca să demonstreze autenticitatea izbucnirii.

Vreau şi continui să fiu o sălbatică ordonată cu un simţ al măsurii care ar îngenunchea mulţi desfrânaţi de frică că deţin un secret al izbăvirii.
Nu mă apuca de creier, acolo se termină limita echilibrului.

Anunțuri

Despre rusbianca

Regizor de film
Acest articol a fost publicat în Vorbe și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Te simt de la o poștă

  1. Pingback: Te simt de la o poștă | rusbianca | BunDeCitit.ro

  2. Helga zice:

    Pentru nemernicia lumii asteia in care unii intra incaltati, cand afara e zloata, si iti intra pe covorul alb asternut la intrare, special pentru ei pus, dar cu o nonsalanta morbida il morfolesc si intineaza si ultimul simbol al pacii, merita ca usile sa le fie zavorate si sa se spele in mocirla d-afara.
    Acolo le este locul
    Si, daca avem un somn bun, poate chiar merita sa ne alinam visele pe vesminte albe ca de matase si cu un somn usor, dupa atatea zile grele

  3. qatalin zice:

    Ce nasol e cand unii nu adora delicatetea tatonarii, ci prefera sa se arunce-n tumultul unui continut incert, fara sa-si zgandare simturile la maxim, tachinandu-se reciproc pana spre infinit. De fapt, jocul in sine trebuie sa fie unul constant, iar eventualele…descatusari recirpoce, oferite in dar unul altuia, sa puncteze varfurile unor trairi intense, care imediat ce-si fac simtita prezenta, lasa din nou locul acelei incordari pe care o simti ca-ti face pielea de gaina si-ti arcuieste corpul intr-o miscare de…’gata de atac’.

    Pe langa asta, as mai puncta ceva. Aroganta condescendenta nu trebuie tratata cu naturalete, si asta pentru ca de multe ori ascunde suflete fricoase…tematoare. Ori inchizi borcanul cu miere si scapi de musca, ori incepi si tu sa porti acelasi tip de incaltaminte in propria casa. Sa ramai desculta intr-o ordine dezvirginata de un jucator necinstit, te situeaza automat in postura pierzatorului…

    • rusbianca zice:

      Da, foarte frumos spus dar tine cont, unde nu sunt sentimente e doar jocul si ala poate tine o vesnicie sau renunti la om si mergi mai departe.
      Creierul trebuie intretinut cu ceva, fie ca e cu prietenie, fie cu iubire, fie cu amagiri…e alegerea noastra ce facem

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s