Prieteni

bianca in parc

Nimic nu ţine cât vreau, nici măcar părerea mea despre tine. Îmi pare rău că nu ştiu să fiu altfel, să înţeleg diferenţa dintre diversele tipuri de prietenii. De exemplu, pe o femeie o uit imediat, pe tine nu pot.

Pe tine te regret, că nu te mai simt, că nu te mai văd şi poate că nu te mai recunosc.
Dacă este doar o simplă impresie, mâine când mă trezesc o să uit orice nondiscuţie pe care am avut-o şi îmi va fi îndeajuns să-mi zâmbeşti ca să te iert şi să uit.

Am impresia că de data asta însă ne îndreptăm spre o ruptură. Poate era inevitabilă şi am refuzat s-o văd sau s-o accept prea mult timp, în speranţa că asta este o lecţie de viaţă importantă.
Dar acum, când mi se cuibăreşte în suflet dezamăgirea, nu ştiu ce să mai cred. Să fiu poate o exagerată? Oare îmi scapă ceva?

În fond şi la urmă nu mă pot baza mereu pe tine. Poate a venit momentul să te scutesc de orice responsabilitate sau empatie şi să mergem mai departe, fiecare pe drumul lui.
Nu ştiu cum o să fac asta. Am tot sperat că vom demonstra lumii o tărie nemaipomenită în faţa convenţiilor, prejudecăţilor şi oamenilor. Dar de ce să fim noi o excepţie?

Nu vreau şi nu pot să trag de funie aşteptând capătul ei să mă urmeze ca ceva absolut logic şi firesc.
Poate pun prea multe întrebări şi nu am decât un acces feminist deviat din tristeţe şi singurătate. Iar dacă totul se rezumă la obişnuinţă, ne putem despărţi liniştit. N-am pierdut decât timp.

Ştiu, n-ar trebui să te judec şi nici să te vreau, dar o fac, constant, pentru că eşti frumos în toate modurile posibile şi ştii să-mi mişti sinapsele necesare să te accept invariabil de schimbările prin care treci.

Eşti imposibil şi nu te iubesc, nici nu ştiu cum aş putea s-o fac. Dar vreau să fiu alături de tine, ca un talisman. Nu cred că am puterea să îndeplinesc dorinţe, dar cu siguranţă ne putem oferi noroc în fiecare dimineaţă.

M-am decis. O să rămân cu tine, chiar şi când eşti absent în mod gratuit. Nu pot învăţa lecţie mai bună decât asta: omul potrivit poate să nu apară niciodată, dar cel drag trebuie să fie mereu aproape.

Anunțuri

Despre rusbianca

Regizor de film
Acest articol a fost publicat în Vorbe și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Prieteni

  1. Pingback: Prieteni | rusbianca | BunDeCitit.ro

  2. Ciprian Bojan zice:

    🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s