Indigestie

Sunt unele lucruri pe care nu le suport în viaţa asta. Şi înghit şi mestec dar nu diger…
Da, sufăr de o indigestie cruntă faţă de multe specii umane, de la ingraţi şi idioţi la neoriginali.
Că vreau să fiu încântată mereu de ceva nou, diferit, special este exact problema mea că mă plictiseşti repede.

Dacă ai ştii cât tânjesc după simplitate. Am căutat-o cu lumânarea şi am avut-o. Dar într-o zi m-am plictisit şi de ea şi am intrat din nou în complicaţii, ca pe urmă să revin tot la ea.
Ca două pasiuni care se perindă veşnic prin faţa mea, nu pot renunţa la nici una dintre ele. Cel puţin nu încă.
Prin urmare viaţa cu mine este în multe feluri, dar niciodată plictisitoare.

Să ştii să vorbeşti este un dar, dar nu ţine pentru totdeauna, la un moment dat poţi deveni agasant.
Să fii spiritual şi căutat, dorit pentru că faci oamenii să se simtă bine, dar tu eşti gol pe dinăuntru, ce folos!
Să fii frumos, deştept, cuceritor, bun! Toate acestea sunt uşoare.
Să fii însă extraordinar într-un mod absolut autentic, astfel încât să încânţi încontinuu doar prin simplul fapt că exişti, acesta este secretul energiei molipsitoare de care ducem lipsă.

Şi poţi fi oricum, atâta timp cât starea ta de bine depăşeşte nivelul normal, eşti un om fericit, care îi va face fericiţi pe mulţi din jur.

Momentan mă tratez cu pastile pentru indigestie. Vă ţin sub control… nu mai încercaţi să mă năuciţi de cap, că doar ne pierdem vremea împreună. Mai degrabă exersăm cum să ne fie bine, suntem mai câştigaţi. Gândiţi!